Mătase Japoneză

La prima vedere, nici măcar n-ai putea ghicii că este vorba despre o specie de găină, într-atât de mult se deosebește mătasea japoneză de găina comuna, europeană, ce cotcodăcește în curțile românilor din zonele rurale. 

Origine: Originea găinușei mătase japoneză rămâne o necunoscută până astăzi. Se speculează, totuși, că simpatica pasare pufoasa ar proveni din China și că ar fi ajuns pe Bătrânul Continent pe calea Drumului Mătăsii. De altfel, s-ar părea că primele documente în care apare menționată mătasea japoneză datează din secolul al XIII-lea și că însemnările ar fi fost făcute de însuși Marco Polo. Curțile regale ale lumii au avut dintotdeauna privilegiul de a-și îmbogăți grădinile cu cele mai frumoase animale și păsări. Se spune că Familia Imperială a Japoniei a fost fascinată de o pasăre a contrastelor. Cu un aspect neobișnuit, având dimensiuni mici și culori variate, această înaripată era lipsită de pene și acoperită aproape în totalitate de un puf mătăsos. Numele pe care l-a primit a fost sugestiv: Mătase Japoneză. Peste vremuri a părăsit „colivia de aur“ a împăraților niponi și a străbătut Drumul Mătăsii spre Europa. Fiindcă penajul sau pufos nu o recomandă drept o găina obișnuită, mătasea japoneză ar fi fost popularizată inițial ca fiind un hibrid între o găină domestică și un iepure de Angora. Zvonurile de acest tip au fost lansate de negustorii olandezi pentru a-i ajuta sa își vândă cat mai bine "marfa" adusă din Orient. 

Descriere: Găinile din rasa Mătase Japoneză sunt un fel de „bibelou de porțelan“ al lumii galinaceelor. Și asta nu pentru că ar fi fragile, ci pentru că aspectul lor le conferă o delicatețe aparte. Mătase Japoneză este o rasă de ornament cu un penaj foarte frumos, mătăsos. Tot corpul, inclusiv picioarele, le este acoperit de puf. În cazul femelelor, moțul foarte proeminent aproape că le acoperă ochii. Rasa Mătase Japoneză are mai multe varietăți de culoare: albă, neagră, galbenă, albastră, barată, gri-argintie, roșie. Sunt păsări asemănătoare celor din rasa Cochinchina, a căror greutate în cazul masculului ajunge la maximum două kilograme, iar femelele ating un pic peste un kilogram și jumătate. O caracteristică unică în lumea galinaceelor este că găinile din rasa Mătase Japoneză au pielea și carnea neagră cu reflexe albăstrii și prezintă cinci gheare în loc de patru. Aspectul sau este dat de o formă rară de melanism, care nu afectează doar țesuturile exterioare, ci și pe cele interioare. Deși înfățișarea sa nu este deloc apetisantă, găina este totuși o delicatesa în bucătăria orientală. Potrivit unui studiu genetic publicat în anul 2011, trăsătura unică a puilor de mătase este cauzată de o mutație genetică neobișnuită caracterizată ca o ”rearanjare complexă ce duce la creșterea cantității de edotelina 3, o genă care este cunoscută pentru creșterea celulelor pigmentare”. Conținutul ridicat de celule pigmentare face ca atât carnea, cât și oasele și unele organe să capete culoarea neagră. Studiile au arătat că puiul negru reprezintă cea mai bogată sursă naturală de carnitină, o peptidă care se găsește în mod natural și în organism și care este vândută, cel mai adesea, ca supliment alimentar pentru sportivi sau pentru cei care vor să piardă kilogramele acumulate. În ceea ce privește gustul cărnii puilor de mătase, părerile sunt împărțite. Foarte mulți consumatori sunt de părere că, gustul cărnii negre nu este cu mult diferit față de cel al unui pui tradițional, în schimb alții cred că puii de mătase au o carne mult mai dulce și mai delicată, asemănând-o nu de puține ori cu carnea de vânat. Există două varietăți distincte de găină mătase japoneză: cu barbă și fără barbă. Primul tip prezinta smocuri de pene pe bărbie și în zona urechilor, spre deosebire de cealaltă varietate. Deși nu se cunoaște cu certitudine originea rasei, cele mai multe date indică drept loc de proveniență Asia de Est. Este una dintre cele mai vechi rase create natural, o rasă care în Țara Soarelui Răsare a fost foarte apreciată de generațiile care s-au succedat în familia imperială. În România găinile din rasa Mătase Japoneză au cucerit inimile crescătorilor de păsări decorative și de fiecare dată în cadrul competițiilor internaționale se duce o luptă strânsă pentru ca cele mai frumoase exemplare să câștige titlul de campion. Personalitatea lor este cea mai frumoasă dintre toate rasele de găini. Socializate de mici, ele pot deveni păsări blânde, liniștite și ușor de manipulat. Pot fi animale de companie afectuoase. Totuși unele exemplare pot manifesta un caracter mai agresiv, unele cu altele. Temperamentul unui adult este puternic influențat de modul cum a fost crescut.
Instinctul matern si producția de ouă: Găina japoneza are un instinct foarte dezvoltat pentru clocit, chiar si pentru ouă de la alte păsări de curte, precum prepelițele sau rațele. De multe ori cad cloști foarte repede și, din cauza instinctului matern dezvoltat, aproape ca nu se mai ridică. De aceea, ele trebuie supravegheate pentru a nu se deshidrata. Sunt printre puținele păsări care au capacitatea sa facă ouă chiar și iarna, chiar si la temperaturi foarte scăzute. Din punct de vedere al producției de ouă, rasa Mătase Japoneză nu excelează. Într-un an, producția poate fi de circa 120-130 de ouă. Un cocoș are în general o greutate de 1,8 – 2 kg, în timp ce pentru o găină din aceasta rasă greutatea ar fi de 1,5 kg. Deoarece sunt lipsite de colesterol, ouăle găinilor din rasa Mătase Japoneză sunt deseori recomandate persoanelor care se confruntă cu afecțiuni la ficat. 

Cât trăiesc și în ce culori sunt disponibile găinile Mătase Japoneză: Pe lângă exemplarele albe, care sunt cele mai căutate, Mătasea Japoneză poate avea nenumărate culori si combinații chiar de nuanțe, în funcție de cum aleg crescătorii să le împerecheze. De exemplu, cele mai des întâlnite culori sunt galben, potârnichiu, maroniu, roșu, barată, negru, dalmațian etc. Durata medie de viață este cuprinsa între 5-8 ani. Rezistența la boli este destul de bună, însă contează foarte mult sa fie ferite de un mediu în care pot intra în contact cu alte păsări (chiar și cu porumbei, rândunici etc. deoarece aceștia pot transmite boli). Găinile Mătase Japoneză ajung la maturitate începând cu vârsta de 10 luni – 1 an. Pot face ouă începând cu 6 luni, iar cocoșii îi poți auzi cântând chiar și de la 3-4 luni.
Adăpostul – cum trebuie îngrijite: Mătasea Japoneză nu are niște pretenții prea mari când vine vorba de îngrijirea ei comună. Bineînțeles, pentru a participa la concursuri, ritualul de îngrijire este cu totul diferit. Altfel, găinile din aceasta rasă trebuie ferite de umezeală în special de la nivelul solului. O izolare optimă se poate face cu vata de sticla sau minerala ori chiar cu polistiren. Au nevoie de un adăpost și așternut uscat, deoarece penele lor, inclusiv de pe picioare, se udă foarte ușor și se pot îmbolnăvi. Exista exemplare care au și bărbiță, pentru acestea fiind importante adăpătorile cu picurători. Cel mai bine ar fi ca Mătasea Japoneză sa fie ținută pe talaș, totul acoperit. De asemenea, este important ca ele sa fie crescute pe culori, nu amestecate. Exemplarele din aceasta rasa nu au nevoie de un spațiu foarte mare, însă o curte puțin mai generoasă le oferă posibilitatea sa facă mișcare. Având în vedere ca nu zboară prea ușor, un gard de circa 1,3 metri este suficient pentru ele. 

Hrana: Pentru a se dezvolta normal, păsările din rasa Mătase Japoneză au nevoie de o hrană bogată în proteine, glucide, grăsimi, substanțe minerale, precum și în vitamine. Păsările de mătase nu necesita o hrană diferită de cea a găinilor obișnuite. Cu toate acestea, crescătorii care doresc sa își expună păsările în cadrul concursurilor internaționale recomandă evitarea hranei care conține porumb, deoarece aceasta le poate îngălbeni penajul. În general, nevoia zilnică de hrană a unei găini de mătase este de circa 100 de grame, în care să se regăsească frecvent proteinele pe baza de viermișori, conform recomandărilor crescătorilor